Cea mai importanta relatie

Uncategorized

Foarte mare parte din viata am fost concentrata pe exteriror si, in principal, pe relatiile cu cei din jurul meu. Fie ca erau relatii de prietenie, sau relatii intime, sau relatia cu parintii mei, acestea au ocupat mai mereu cea mai mare parte a atentiei mele. Ceea ce imi doream era sa fiu perceputa cat mai bine, favorabil, impecabil daca se putea, de fiecare persoana din viata mea. Este destul de istovitor de realizat trebuie sa va spun…plus ca vine cu niste costuri foarte mari, insa atunci asta nu a contat aproape deloc. Importanta era aprobarea pe care doream sa o primesc, iar pentru asta faceam ceea ce mi se cerea. Da, eram convinsa ca pentru a primi aprobare si, ca sa fiu si mai exacta, eram convinsa ca pentru a primi iubire trebuie sa fii impecabil si sa indeplinesti toate cerintele persoanelor care-ti erau importante.

Am incercat aceasta abordare foarte multi ani, neavand nici un dubiu ca aceasta este calea si ca asa stau lucrurile. Mergand pe drumul acesta am intalnit in viata mea persoane foarte dornice de control, persoane care doreau sa isi impuna vointa, persoane care oricat de tare ma straduiam nu erau multumite, persoane care-mi acordau foarte putina atentie si, cu cat ma straduiam mai tare, cu atat primeam mai putin. Vazand toate acestea nu m-am oprit aici, ci am oferit si mai mult, si mai mult, sperand ca macar o parte din ceea ce imi doresc va fi oferit in schimb. Cum ceea ce primeam nu era ceea ce asteptam, am inceput sa dezvolt resentimente si regrete si sa ma invinovatesc pentru ce am oferit si pentru ca nu am putut sa fiu mai mult decat am fost, pentru ca nu m-am putut conforma mai bine pretentiilor.

Da, un exercitiu de sinceritate. Probabil ca mare parte dintre cei care citesc aceste randuri se vor recunoaste macar in una dintre tendintele de mai sus si o alta parte probabil ca deja recunosc si pot semnala foarte multe “greseli” in modalitatile de a cere iubire si aprobare descrise mai sus.

Din fericire, viata iti pune la dispozitie foarte multe ocazii sa intelegi cum functioneaza de fapt lucrurile si ce legi se aplica, iar cand circumstantele vietii devin aproape insuportabile, atunci este momentul in care ne oprim si suntem deschisi sa incercam o alta cale, un alt mod de a fi, un alt mod de a actiona, sperand ca schimbarea va aduce in viata noastra fericirea pe care cu totii o cautam. Primul pas catre schimbare este sa acceptam pe deplin unde ne aflam si ceea ce suntem in momentul prezent, fara judecata, fara vinovatie, doar ca simpla observatie. De aici putem pleca intr-o noua calatorie, cea a descoperirii de sine, o calatorie catre noi insine care ne va ajuta sa intelegem de ce am actionat asa cum am actionat si ce putem schimba pentru ca pe viitor sa alegem o alta cale si sa obtinem ceea ce ne dorim de fapt.

Un pas important este sa facem pace cu trecutul nostru, cu persoanele din trecutul nostru si mai ales cu noi insine. Putem face asta daca ne deschidem si acceptam faptul ca ceea ce s-a intamplat in trecutul nostru, toate experientele in urma carora am suferit, au avut menirea sa ne arate foarte direct si palpabil ceea ce NU ne dorim. Pentru ca, avand o idee foarte clara a tot ceea ce nu ne dorim, sa incepem sa ne indreptam catre ceea ce ne dorim cu adevarat. Evenimentele in sine nu sunt importante, si nici ce a facut fiecare dintre noi in fiecare situatie si cum putem distribui vina, ci importanta este experienta in sine, pentru ca ne-a aratat foarte clar ce nu ne dorim si ne-a oferit posibilitatea sa alegem.

Un alt pas important il reprezinta descoperirea faptului ca relatiile cu cei din jurul nostru sunt o reflectare in exterior a relatiei pe care o avem cu noi insine, ca cei cu care relationam ne vor arata intotdeauna cum ne raportam la noi insine si ne vor confirma prin comportamentul pe care il au fata de noi credintele noastre vis-a-vis de propria persoana. Astfel, daca noi avem convingerea ca nu meritam foarte multa atentie, cei cu care relationam exact asta ne ne vor da. Este un exemplu simplist, insa ne ajuta sa intelegem mai bine cum functioneaza lucrurile.

In felul acesta intelegem ca cea mai importanta relatie este cea pe care o avem cu noi insine si ca pentru a aduce orice schimbare in exterior, este necesar ca mai intai schimbarea sa aiba loc in interiorul nostru, la nivelul credintelor noastre. Si ca iubirea si acceptarea pe care le avem fata de noi insine vor fi reflectate in experior in relatiile pe care le avem cu cei din jurul nostru.

Usor, usor, incepem sa ne devenim prieteni si sa descoperim la noi ceea ce am dori ca si oamenii din viata noastra sa vada, sa aprecieze si sa iubeasca. Cu cat aprecierea, iubirea si acceptarea noastra fata de noi insine creste, cu atat vom observa schimbari si la cei din jurul nostru, care vor deveni mai deschisi si vor reflecta ceea ce noi cultivam fata de propria persoana.

Crina Radu

Notiuni introductive din spiritualitate

Uncategorized

WAIn societatea moderna succesul este un factor determinant. Succesul este dat de cati bani
castigi, de pozitia sociala, de job-ul pe care il ai. Vorbind cu prieteni, mi-am dat seama ca suntem foarte multi care am urmat acest drum. Am invatat, am muncit mult, am intrat in competitie. Am urcat muntele catarandu-ne cu tenacitate, sprijinindu-ne de unul sau de altul, cateodata luand-o pe o scurtatura, alteori intorcandu-ne pentru a gasi o carare mai accesibila. Am privit in sus si am urmat drumul ca sa reusim in viata.

Si cand am ajuns in varful muntelui, de cele mai multe ori, am spus: Bine, si acum? Ne-am uitat in sufletul nostru si ne-am intrebat: sunt fericit? De cele mai multe ori raspunsul nu ne-a multumit. Ne-am gandit daca a meritat tot acest efort, daca despre asta e viata, daca nu cumva mai este ceva?

Daca ne uitam in jur vedem ca preocupari care pana acum cativa ani erau catalogate bizare sau subiecte despre care nu se vorbea incep sa fie din ce in ce mai mult considerate.

Cei mai multi dintre noi nu sunt gata sa renunte la competitie pentru a incerca o viata bazata pe compasiune si colaborare. Niciodata trecerea nu e usoara. Ei ar prefera sa se uite intai pe gaura cheii pentru ca sa aiba necesarul de siguranta sa paseasca pe o alta usa. Nu sunt gata sa puna pe masa problemele care ii macina – in relatii sau in evaluarea personala – in fata unor necunoscuti. Ei au nevoie de timp si de informatii ca sa aleaga un alt drum.

Pentru acestia am construit What About…? o serie de mini-conferinte pe teme actuale, cu explicatii, puncte de vedere si exemple din lumea reala. Din aceste notiuni fiecare isi poate lua ceea ce rezoneaza cu el si poate dezvolta mai departe. E adevarat, muntele se poate urca in multe feluri…

Este o vreme in care – asa cum in stiinta unghiul de vedere a lucrurilor se largeste tot mai mult datorita accesului la tehnici si mecanisme tot mai performante – si la nivel de constiinta si perceptie aria se largeste, prin informatii si tehnici adecvate.

Lumea se schimba. Intotdeauna s-a schimbat. In generatii si epoci. Doar ca acum viteza de schimbare este atat de mare incat se intampla schimbari majore intr-o viata de om. Iar noi avem privilegiul sa traim aceste timpuri!

La prima intalnire vom discuta despre convingeri. Mai multe detalii, aici.

Despre coaching

Uncategorized

coachingIn optiunea mea, coach-ul nu este, dar are atributele pe care toti le asteptam de la un adevarat prieten: sa ne asculte cand avem nevoie, sa pastreze discretia asupra conversatiilor pe care le avem, sa nu ne judece, sa ne insoteasca pe drum in cautarea noastra fara sa impuna directia, ci doar atragandu-ne atentia spre lucruri care sunt acolo si poate nu le-am remarcat.

Meseria aceasta, care a fost recent inclusa in nomenclator si in Romania, a aparut in mod firesc acum, dupa o lunga perioada in care competitia si eficienta erau singurele masuri ale performantei si bunastarii. Acesta este timpul in care incepem sa intelegem ca fiecare suntem diferiti – atat ca educatie si competente, dar si ca viziune si „standarde” de fericire. Si ca exista resurse nemasurate in fiinta noastra, la care de multe ori nu ne uitam, fiind prea ocupati sa ne comparam cu ceilalti si sa gasim retete de succes in afara noastra.

Rolul coach-ului este de a ne intoarce cu blandete spre interior, de a ne deschide apetitul sa cautam inauntru si sa descoperim calitatile pe care le-am avut intotdeauna, sa vedem mai clar ce ne aduce bucurie, impacare si echilibru.

Transpunerea acestui rol din zona sportiva in zona generala de viata si business s-a facut natural. Performantele unui campion se datoreaza in mare parte antrenoruui sau. Acesta stie sa identifice si sa scoata din sportiv aptitudinile sale speciale si sa-l antreneze pentru competitie. Talentul si tenacitatea sportivului raman insa conditii esentiale, pe baza carora antrenorul construieste tactici si metode de lucru.

Sunt momente in viata de zi cu zi, cand ajungem intr-un punct in care avem impresia ca am facut tot ce am putut, dar n-am obtinut ceea ce ne-am asteptat sau, pur si simplu simtim ca trebuie sa facem o schimbare si nu stim cum. La serviciu nu gasim satisfactia muncii sau in relatii avem impresia ca e ceva ce nu merge bine. Atunci avem nevoie de cineva care sa ne sustina dintr-o pozitie neutra, obiectiva si experimentata. De multe ori, o singura conversatie cu un coach ne ajuta sa gasim calea potrivita pe care vrem sa mergem mai departe. Alteori, e nevoie de mai multe intalniri, pentru ca drumul se contureaza incet, din elemente pe care nu le-am considerat inainte.

Coach-ul nu este un consilier sau un psihoterapeut, nu are aceasta pregatire si nici nu pune diagnostice. Standardele internationale agreate pentru aceasta noua meserie pun niste limite clare intre coach si psiholog.

Oricine are inclinatie spre a asculta, are o atentie cultivata si empatie pentru problemele celorlalti, poate deveni un coach bun. Si, chiar si coach-ii au nevoie de un coach pentru a iesi mai repede dintr-o situatie complicata.

Experienta de a avea o sedinta de coaching trebuie traita pentru a fi inteleasa. La fel ca si mersul pe bicicleta: senzatia e greu sa fie explicata  in cuvinte.

Daiana

 

Legatura de la ochi

Uncategorized

Imi place sa vorbesc… imi place si sa scriu. Dar pot vorbi mai mult decat pot scrie! si, totusi, atunci cand scrii ramai intr-o relatie cu ceea ce ai scris, esti parte – macar emotionala – din povestea pe care ai creat-o. Te asterni cu sufletul pe hartie si o parte din tine ramane acolo, in timp ce tot restul pleaca mai departe, pe linia timpului.

Asa ca, strangand tot curajul disponibil, iata ca pun pe hartie lucruri care merg prin capul meu. Pentru ca, in dorinta de a fi corect si exact, imi place sa spun: „eu, cu mintea mea de acum, cred ca…”Eu nu cred in adevarul absolut, ci intr-o infinitate de adevaruri care se profileaza in functie de unde stai cand te uiti la ele. Si mai cred ca toate punctele de vedere sunt importante pentru cate cineva si ca ele, in esenta, nu sunt bune sau rele, ci sunt doar diferite.

Ca sa incep cu inceputul, pot spune ca am vrut intotdeauna sa stiu. Sa stiu de ce se intampla lucrurile, cum functioneaza si ce le determina. Si, mai ales, sa navighez din „de ce” in „de ce” pana la esenta lucrurilor. De aceea poate am fost pasionata de fizica, de chimie si de tehnologie in egala masura cu filologia, sociologia si filozofia. Evident, am ajuns destul de repede la intrebarile fundamentale: ce este viata? de ce suntem aici? de unde venim cand ne nastem si unde ne ducem cand murim? Si, mai tarziu, mi-am dat seama ca felul in care noi gandim si actionam in viata este dat de raspunsurile – constiente sau inconstiente – la aceste intrebari. Intr-un fel reactionezi si iti traiesti viata daca crezi ca asta e tot ceea ce este si in alt fel daca crezi ca cei buni merg in rai si cei rai in iad. Si, iarasi, altfel daca pentru tine dumnezeu e bun si intelegator si ne trece pe toti la urmatorul nivel indiferent de cum ne comportam. Si, iarasi, altfel daca legile karmei te aduc in fata aceleasi intamplari pana cand faci ceea ce trebuie sa faci.

Chiar si asa, e greu de dovedit ca un raspuns este corect sau nu. Poti doar sa crezi ca e asa. De unde si esenta ideii de credinta. De unde si imensa putere de influentare a lumii pe care o are credinta. Pentru ca, daca tu crezi ceva, acel lucru formeaza realitatea ta. Iar eu, cand imi imaginez viata, imi place sa o descriu printr-o parabola:

Noi toti mergem prin viata legati la ochi. De aceea, nu stim exact pe ce drum suntem si nici nu avem toate informatiile pentru a face alegeri obiective. Ne miscam legati la ochi pe un drum, care ni se pare usor sau greu, mergand inainte uneori fara sa vedem raspantii care ne-ar putea oferi alternative. Ne intalnim pe drum cu alti oameni, pe care nu-i vedem, dar ii simtim, ii pipaim si ne cream impresii despre ei. Credem ca sunt frumosi sau urati, ca sunt buni sau rai. Dar nu-i vedem cu adevarat. Legati la ochi putem sa ne inchipuim orice. Si, mai ales, putem sa dam vina pe legatura de la ochi pentru orice alegere nefericita pe care o facem.

In timp, se intampla ca unii sa-si dea jos legatura. Ori in urma unor traume majore legatura se rupe brusc, ori pentru ca ii ajuta cineva sa o dezlege, ori pentru ca exerseaza muchii fetei atat de mult pana cand legatura aluneca. Si atunci pot sa vada lucrurile clar. Si pe cele bune si pe cele rele. Atunci pot vedea energiile care sunt inauntrul formelor si pot sa perceapa adevarul momentului prezent. Atunci nu mai pot spune ca n-au stiut sau ca n-au avut informatii corecte despre alegerile pe care le aveau de facut. Atunci ei trebuie sa-si asume.

Asa vad eu iluminarea, trezirea sau pur si simplu, intelegerea mai profunda a drumului nostru acum si aici.

Despre asta as vrea sa scriu in acest blog, impartasind experientele mele, intelegerea mea si lucrurile vazute din punctul meu de vedere. Pentru cei care sunt curiosi sa afle cum e cand ridici legatura si pentru cei carora le-ar prinde bine sa stie ca si altii au dovedit legatura, ca si ei!

Daiana